Descoperirea recentă a unei table de joc antice pe peninsula Absheron, datând din mileniul al treilea î.Hr., aduce în atenție jocul cunoscut sub numele de „jocul cu cincizeci și opt de găuri”. Această descoperire contestă teoria conform căreia jocul ar fi avut originea exclusiv în Egipt sau în sud-vestul Asiei, arătând în schimb o posibilă interconectare culturală și comercială între diferite civilizații.
Faptul că în șase situri arheologice au fost identificate tipare similare de joc pe peninsula Absheron, subliniază importanța jocului în viața cotidiană a păstorilor din acele vremuri.
Această tablă de joc datează din mileniul al treilea î.Hr. și este dispusă în două rânduri paralele cu câte zece găuri fiecare, fiind înconjurată de un arc cu treizeci și opt de găuri. Jocul a fost identificat în numeroase situri arheologice din Egipt, Levant, Mesopotamia, Iran și Anatolia, însă prezența sa pe peninsula Absheron sugerează noi rute de interacțiune culturală și comercială între regiunea Caucazului și civilizațiile de la sud.
Obiectele descoperite indică o practică răspândită a acestui joc în perioada mileniului al treilea și al doilea î.Hr., ceea ce sugerează că, de fapt, peninsula Absheron era parte dintr-o rețea culturală mai extinsă, conectând popoarele din Caucaz cu civilizațiile sudice, precum Mesopotamia și Egiptul. Aceasta deschide noi întrebări cu privire la originile jocului, care ar fi putut să se dezvolte simultan în mai multe locații sau să fi fost rapid transmis prin intermediul acestor rețele culturale.
