…probabil că intrebarea sună aiurea, dar pe cuvântul nostru că așa e! Hai să o luam puțin altfel: în cazul nostru nu există concediu fără jocuri: bineînțeles, spațiul în bagaje e extrem de limitat așa că ne mulțumim cu titluri mici, care încap în buzunar (jocuri de cărți în principiu). Oricât de mult iubim jocurile cu cutii cât o zi de post, o pauză e bine-meritată – și uite cum Lunar (publicat de către Allplay) a ajuns să călătorească cu noi.
Noi am trișat puțin și nu am luat și cutia cu noi (v-am zis că spațiul e limitat), însă puteți fi fără grijă – jocul încape într-un buzunar mai mare. Acesta este și principalul motiv pentru care ne place foarte mult seria de jocuri compacte publicate de către cei de la Allplay.
Ca și integrare tematică, jocul nu oferă foarte multe, dar nici nu aveam așteptări foarte mari din acest punct de vedere pentru că totuși este un joc de cărți. Chiar dacă nu există o poveste care să introducă jucătorii în atmosferă, jocul vine cu o grafică superbă care pentru noi a reprezentat un mare plus. Iconografia este și ea destul de reușită, însă tabla de scor putea să aibă un design puțin mai intuitiv.
Cum se joacă?
În ceea ce privește gameplay-ul, Lunar este un joc bazat pe mecanica numită trick-taking: jucătorii joacă cărțile în mijlocul mesei, iar cea mai puternică combinație câștigă. Poate sună banal (pentru că toată lumea a jucat Război sau Cruce), însă nu este deloc așa: jocurile celor de la Allplay reușesc să aducă câte un twist interesant unor mecanici de altfel simple, iar Lunar nu face excepție. Jocul se poate juca atât în echipe de 2 jucători, cât și 1 vs 1, ceea ce înseamnă că vor fi jucate fix două combinații în fiecare mână.
Și aici vine partea interesantă: de obicei în jocurile cu trick-taking cărțile vin cu o suită și un rang – ei bine, aici nu, pentru că atât suita cât și rangul (fazele lunii) sunt imprimate pe cărți diferite! Jucătorii vor juca câte o carte din cele 12 din mână (6 suite și 6 ranguri), iar împreună cu partenerul (sau prin alegerea dintr-un display comun de cărți în cazul jocurilor în doi) vor forma combinația necesară unui trick. Ne-a plăcut acest aspect pentru că jocul încurajează astfel comunicarea (fără a scoate nici un cuvânt) dintre parteneri, iar fiecare carte jucată poate fi decisivă în ecuația jocului.
Ce credem despre el?
Și chiar dacă ceea ce am spus sună dramatic, este adevărat: fiecare carte contează, pentru că în Lunar poți fi pedepsit dacă ai o mână de cărți prea puternică. 🙂 Da, ai citit bine – cu cât duci mai multe mâini cu atât riști ca scorul tău sau al echipei să fie mai mic. Așadar, nu strică să îi mai lași și adversarului câte ceva – dar este foarte important să știi atât ce, cât și când. Jocul în doi este cu siguranță mai tactic, pentru că jucătorii își aleg cea de-a doua carte dintr-un display comun, ceea ce adaugă încă un factor de decizie. Eh, așa mai vii de acasă – mai că uităm de Uwe și Feld.
Chiar dacă totul sună foarte bine, jocul nu vine fără dezavantaje – o partidă se poate prelungi considerabil (mai ales în cazul jocurilor în 4), ceea ce poate deveni plictisitor pentru unii oameni. De asemenea, după partide repetate s-ar putea să te saturi să vezi numere pe cărți, indiferent de cât de bine arată. Noi l-am notat cu 7.5/10 și credem că va mai veni cu noi și cu alte ocazii.
…și, ce zici? Iei luna în bagaj?
Disclaimer: Am primit o copie a jocului de la publisher.
Pentru mai multe content ne puteți urmări și pe Instagram!
